luni, 20 ianuarie 2014

                                                                      Microscopul


Plecând de la legile geometrice ale Reflexiei si a Refracţiei, au fost au fost inventate numeroase instrumente optice ( lupă, ochelari, microscop, telescop ) pentru a mari capacitatea de vedere a ochilui liber, cu alte cuvinte, pentru a-l ajuta să vada ceea ce este pre mare sau prea mic. Lentila convexă sau concavă este elementul de bază a tuturor acestor instrumente.Această bucată de sticlă sau de plastic , cu suprafeţele curbate, modifică traiectoria razelor de lumină care o traversează. Lentila redirecţionează razele de lumină venind de la un obiect, formând o imagine.
Lentilele convexe :
Lentila convexă este mai grosă in centru decât pe margini. Lupa este o lentilă convexă. Ea are un efect de convergenţă: concentrează într-un punct razele luminoase paralele care o străbat. Acest efect poate fi demonstrat printr-un experiment foarte simplu. Lumina soarelui se propogă sub formă de raze paralele. Dacă pe traiectoria acestora plasăm o lupă, razele se vor aduna formând o mică pată luminoasă pe care o putem vedea pe o foaie de hartie aşezată la o distanţă potrivită. Această pată nu este altceva decât imaginea soarelui. Atunci când un obiect este situat la mică distantă de o lentilă convexă, aceasta va da o imagine mărita a respectivului obiect. Astfel pe un ecran putem proiecta imaginea mărită a unui diapozitiv. O lentilă convexă se caracterizează prin capacitatea de a mări o imagine.
Lentilele Concave :
Mai subtire în centru decât pe margini, lentila concavă va produce un efect de divergenţă: razele de lumină paralele care o străbat vor fi deviate astfel încât să se depărteze unele de altele, ca şi cum ar proveni dintr-un punct situat în spatele lentilei. Observatorul care priveşte un obiect printr-o lentilă concavă vede o imagine a acestuia mai mică decât este ea în realitate. Această imagine nu poate fi proiectată pe o foaie de hârtie. Ea se formează în ochiul observatorului. O astfel de imagine se numeste imagine virtuală.
Cel mai simplu microscop este format din doua lentile convexe suprapuse, ocular şi obiectiv. Obiectul care trebuie observat este puternic iluminat şi privit prin transparenţă. Lentila convexă a obiectivului produce o imagine a obiectului, care este la rândul ei mărită de lentila convexa a ocularului. Cele doua lentile îşi insumează puterile de mărire, ceea ce produce în final o imagine foarte mărita a respectivului obiect. De când a fost inventat, prin anul 1509 microscopul a fost folosit de biologi şi naturişti pentru observarea obiectelor foarte mici.
În principal, evoluţia microscopului a urmărit:
  • obţinerea unor mărimi liniare în domenii cât mai extinse;
  • obţinerea unor imagini clare;
  • înregistrarea imaginilor observate;
  • observarea comodă a imaginilor;
Un microscop este alcătuit din urmatoarele elemente:
  • obiectiv;
  • ocular;
  • sistem de iluminare;
  • sistem de înregistrare;
A. Obiectivul
Acest sistem optic este format din mai multe lentile dar, pe ansamblu, este un sistem optic convergent. El este plasat în imediata apropiere a obiectului observat la o distanţă cu puţin mai mare decât distanţa sa focală. Microscoapele de cercetare sunt prevăzute cu mai multe obiective prinse într-o montură care se poate roti. Pentru îmbunatăţirea calităţii imaginii la microscoapele destinate obtinerii unor măriri foarte mari, între obiect şi obiectiv se pune un strat fin de lichid (ex: ulei de cedru). Un astfel de microscop se numeste microscop cu imersie.
B. Ocularul
Şi ocularul este un sistem optic convergent. Atunci când este folosit pentru a furniza imagini virtuale, are o comportare asemănătoare unei lupe. Rolul de obiect îl joacă imaginea furnizată de obiectiv. Unele microscoape sunt prevăzute cu oculare de schimb utilizate pentru a obţine măriri diferite. Majoritatea microscoapelor moderne au o pereche de oculare pentru a permite observarea binoculară. Unele oculare sunt prevăzute cu sisteme care permit măsurarea distanţei între diferitele detalii ale imaginilor observate.
C. Sistemul de iluminare
Sursa de lumină poate fi artificială (lampa separată sau inclusă în microscop) sau naturală. Condensorul este un sistem optic convergent care asigură iluminarea uniformă a probei.
D. Sistemul de înregistrare
Cea mai simplă înregistrare a imaginii se poate face cu ajutor unui aparat de fotografiat montat pe ocular. Un astfel de sistem prezintă dezavantajul că ocularul este astfel ocupat. Pentru a evita aceasta situatie, microscoapele moderne au un sistem de divizare a fascicolului de lumină astfel încat o parte din aceasta se propagă spre ocular, iar cealaltă parte este redirectionată spre un aparat de fotografiat. Marimea furnizată de un microscop optic este limitată teoretic la aproximativ 3000 de ori (se pot distinge astfel detalii de până la aproximativ 0,25µm).







                                    Definitia - Reflexia, Refractia luminii,
        Dispersia, Hipermetropia, Astigmatismul, Miopia, Daltonismul, Prezbitismul

Reflexia luminii

Reflexia luminiii este fenomenul de schimbare a directiei de propagare a luminii la suprafata de separare a doua medii,lumina intoracandu-se din mediul in care a venit.   
 Reflexia totala este fenomenul fizic prin care o unda luminoasa este reflectata intr-o alta directie in momentul in care ea ,, loveste’’ un anumit spatiu.
         Reflexia are loc de asemenea cand lumina atinge suprafata de separare dintre doua medii... O parte din lumina care atinge suprafata de separare va fi reflectata in primul mediu. Daca lumina atinge suprafata de separare intr-un unghi atunci lumina este reflectata in acelasi unghi, asemanator cu felul in care o minge sare cand atinge pamantul. Lumina care este reflectata de pe o suprafata plana, cum ar fi suprafata dintre aer si un lac, va forma o imagine in oglinda. Lumina reflectata de pe o suprafata curba poate fi focusata intr-un punct, o linie, sau intr-o zona, acest lucru depinzand de curbura suprafetei.
           Fenomenul de dispersie a luminii este fenomenul prin care lumina se imparte in mai multe unde reflexive. Unda la intalnirea unui obstacol, lumina se imparte in mai multe unde sau isi schimba directia de unda.
 Indicele de refractie absolut este indicele care se va propaga paralel cu al doilea mediu.
 In miopie vederea la distanta este slaba. Apare rar la copiii de varsta mica, fiind mai frecventa la copiii mai mari si la adolescenti, mai ales daca cineva din familie sufera de miopie (in foarte multe cazuri miopia se mosteneste). Se vindeca cu lentile divergente.

Hipermetropia                                                                            
Este tulburarea de vedere care impiedica vederea clara a lucrurilor aflate in apropiere. Este foarte frecventa la copii. Se vindeca cu lentile convergente.
Astigmatismul                                                                                              
Se traduce prin vederea unor linii mai clare decat a altora.
      Daltonismul                                                                                                   
  Consta in incapacitatea unor persoane de a distinge culorile,indeosebi rosu si verde.Nu se trateaza.
      Prezbitismul                                                                                                    
Consta in pierderea elasticitatii cristalinului. Se vindeca cu lentile convergente.
p¯ + p’¯ = f¯ p-distanta obiect-lentila p’-distanta imagine-lentila
Pentru a construi imaginea unui obiect intr-o lentila se construieste imaginea fiecarui obiect.
Pentru a construi imaginea unui punct se duc raze incidente si se aplica legile refractiei.
a)Lentile convergente
b)Lentile divergente
    Refractia luminii
Refractia este schimbarea directiei luminii la trecerea acesteia dintr-un mediu transparent in altul. Fiindca lumina calatoreste cu viteze diferite in medii diferite, ea trebuie sa-si schimbe viteza la trecerea dintr-un mediu in altul. Daca un fascicol de lumina atinge aceasta suprafata intr-un unghi, atunci lumina de pe partea facicolului care atinge prima suprafata de separare este fortata sa incetineasca sau sa-si mareasca viteza inainte ca lumina de pe cealata parte sa atinga noul mediu. Acest lucru determina indoirea, sau refractarea, fascicolului la suprafata de separare. De exemplu lumina reflectata de un obiect aflat sub apa trece intai prin apa si apoi prin aer pentru ajunge la ochiul unui observator. Din unele unghiuri un obiect partial scufundat pare indoit in locul unde intra in apa fiindca lumina care vine de sub apa este refractata.


Indicele de refractie al unui mediu este raportul dintre viteza luminii in vid si viteza luminii in acel mediu. Datorita faptului ca lumina de frecvente diferite calatoreste la viteze diferite intr-un mediu, indicele de refractie este diferit pentru lumina de frecvente diferite. Asta inseamna ca lumina de culori diferite este refractata la unghiuri diferite cand trece dintr-un mediu in altul . Efectul obtinut este dispersia luminii la trecerea acesteia prin prisma.
SUBSTANTE
INDICE DE REFRACTIE*
Vid
1.0000
Aer
1.0003
Gheata
1.309
Apa
1.33
Alcool etilic
1.36
Sticla (fused quartz)
1.46
Sticla (crown)
1.52
Clorura de sodium
1.54
Zircon
1.92
Diamant
2.42

Legile reflexiei si refractiei
Cantitatea de lumina reflectata depinde de raportul indicilor de refractie pentru cele doua medii. Planul de incidenta contine raza de incidenta si normala la suprafata in punctul de incidenta. Unghiul de incidenta (de reflexie sau de refractie) este unghiul dintre raza incidenta (reflectata sau refractata) si normala. Legile reflexiei spun ca unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie si ca raza incidenta , raza reflectata si normala la suprafata in punctual de incidenta sunt coplanare.Daca suprafata celui de al doilea mediu este neteda aceasta poate actiona ca o oglinda si poate produce o imagine reflectata. Daca oglinda este plana atunci imaginea pare sa se afle in spatele oglinzii la o distanta egala cu distanta dintre obiect si oglinda.

Sursa de lumina in figura doi este obiectul A, si un punct din A trimite lumina in toate directiile. Cele doua raze care ating oglinda in punctele B si C sunt reflectate ca razele BD si CE. Pentru un observator din spatele oglinzii aceste raze par sa vina dintr-un punct F aflat in spatele oglinzii. In conformitate cu legile reflexiei BF si CF formeaza acelasi unghi ca si AC si AB . Daca suprafata celui de al doilea mediu nu este neteda atunci normalele la suprafata in diferite puncte ale suprafetei au directii diferite. In acest caz razele care pot f i in acelasi plan cand pleaca dintr-un punct se afla in diferite plane de incidenta si nu pot forma o imagine.
Nu toata lumina care atinge o oglinda este reflectata; o parte din lumina poate trece prin oglinda sau poate fi absorbita de aceasta. Multi oameni de stiinta au crezut ca o oglinda perfecta – care sa reflecte lumina 100%- nu poate exista. In 1998 oamenii de stiinta au realiza o astfel de oglinda punand unele peste altela straturi microscopice de telleriu si polistiren plastic